Principalele surse de lumină artificială
Necesitatea noastră de lumină
artificială și, implicit, de electricitate reprezintă doar rezultatul a mii de
ani de cercetare și inovație. În continuare, vom trece în revistă doar câteva
din sursele de lumină artificială
Lumina focului
Cu ajutorul focului, oamenii au reușit să gătească, să se încălzească, să se apere de prădători, dar și să-și extindă activitățile pe timp de noapte. Chiar dacă nu ne putem referi la controlul focului ca la o "invenție", este cu siguranță unul dintre cei mai importanți pași evolutivi făcuți vreodată de oameni.

Lămpile
În jurul anului 70.000 î.Hr., oamenii umpleau scoici sau pietre goale cu grăsime animală, pe care apoi o aprindeau cu diverse frunze. Lămpile ceramice cu ulei apar odată cu invenția olăritului, în jurul anului 4.000 î.Hr., însă conceptul va rămâne practic neschimbat până în secolul XVIII-lea.

Lumânările
Lumânările nu reprezintă o invenție atribuită unui singur popor. Egiptenii învățaseră să înmoaie măduva stufului în grăsime animală; rezultatul era un obiect înalt care ardea încet. Totuși,acest obiect nu putea fi considerat o lumânare în adevăratul sens al cuvântului.
Prima lumânare din ceară
de albine a fost introdusă tot de egipteni, în jurul anul 3.000 î.Hr. Romanii
par să fi inventat lumânarea din seu, în preajma anului 500 î.Hr., aceasta
arzând cu ajutorul unui fitil făcut din papirus. Invenția lor este considerată
ca fiind cea mai apropiată - din punct de vedere conceptual - de lumânările pe
care încă le folosim în ziua de azi.

Iluminatul cu gaz
În anul 1790, inventatorul scoțian William Murdoch începe să experimenteze cu posibilitatea de a folosi gazul drept combustibil pentru flacără. Pentru a obține o flacără cât mai strălucitoare, Murdoch va folosi un gaz provenit din distilarea cărbunelui. Prima clădire iluminată cu gaz este chiar casa lui, în anul 1792.
Până la sfârșitul secolului XIX, majoritatea orașelor din Europa și America aveau străzi luminate cu lămpi cu gaz.

Iluminatul electric
Chimistul britanic Humphrey Davey inventează prima lampă electrică cu arc în anul 1802, în cadrul Institutului Regal al Marii Britanii.
Anul 1879 este considerat anul oficial de naștere al becului incandescent. Atât inventatorul american Thomas Alva Edison cât și britanicul Joseph Swan reușiseră să patenteze diferite modele de lămpi electrice.
Edison încerca să creeze un filament care să reziste un timp cât mai îndelungat; primele becuri comercializate de către compania celor doi inventatori aveau filamentele făcute din carbon (rezultat din arderea lemnului de bambus) și rezistau în jur de 1.200 de ore.
În 1892, avea să fie produs și primul bec Philips, la doar un an după ce Frederik și Gerard Philips puneau bazele companiei lor în Eindhoven, Olanda.

Invențiile secolului XX
- Inventarea lămpii cu vapori de mercur în 1901, de către americanul Peter Cooper Hewitt;
- Inventarea filamentului din tungsten (sau wolfram) în 1904, de către Sándor Just și Franjo Hanaman.
- Crearea lămpii fluorescente în 1926, de către germanul Edmund Germer;
- Inventarea becului cu halogen de către Elmer Fridrich, în 1953, în cadrul laboratoarelor companiei General Electric;
- Inventarea laserului de către Theodore H. Maiman în 1960, în cadrul Hughes Research Laboratory;
- Producția unui bec fluorescent cu inducție magnetică de către Philips în 1991 - bec cu o durată de viață de 60.000 de ore;
- Philips Ecotoneeste inventat în 1997; becul are nu doar o eficiență sporită, dar și un design care aduce companiei premiul International Forum Design
- LED-ul - acronim pentru "light emitting diode", tehnologia a fost descoperită pentru prima dată în anul 1920, atunci când un rus, Oleg Losev, a observat că diodele unui radio emit lumină atunci sunt conectate la curentul electric. Nimeni nu a văzut însă vreo utilitate în invenția lui Losev, care a murit de foame, în 1942, în timpul asediului Leningradului, când avea doar 38 de ani.
Abia în 1962, Nick Holonyak Jr. - un angajat General Electric - dezvoltă primul LED practic, tehnologia fiind folosită inițial pentru micile lumini indicatoare de pe diverse mașini și dispozitive. Însă boom-ul becurilor LED începe abia în anul 1995, când japonezul Shuji Nakamura, de la corporația Nichia inventează primele LED-uri albastre și albe.
Becurile și aplicațiile cu LED au devenit din ce în ce mai populare, datorită prețurilor din ce în ce mai convenabile și a rezistenței sporite în timp.
ALPLICAȚIE
Consumul unei surse artificiale de lumină - becul
Becul este o sursa de
lumină artificială utilizată de fiecare dintre noi, pentru iluminarea
încăperilor. Energia consumată de bec
diferă în funcție de produs. De exemplu un bec de 100 W va consuma 100W într-o oră adică 0,1kWh. Cu toții ne dorim utilizarea unor
bunuri și servicii rentabile din punct de vedere financiar dar, uneori ne lăsăm tentați de prețul mic al
becurilor și face o alegere greșită.
De exemplu costul unui
- bec incandescent de 60W este de 2,50 lei,
- bec cu halogen este de 40W - 6lei ,
- bec economic este de 15 W- 13 lei, un bec LED de 9W - 23lei